Sa nu credeti ca am renuntat sa continui povestea ! Am avut o pauza ''scurta'' pt inchiderea sezonului moto. In concluzie de azi Cersetorul e la hibernat.......dar virtual continua sa bata drumurile.Multumesc cititorilor de rabdare pt ca meritam ceva mustrari pt lipsa continuitatii. Adica incep ceva, si nu termin ?! Eeei comedie !
Deci, ziua 3.
Dupa primele 2 zile superincarcate de adrenalina si amintiri placute ,nici nu puteam sa nu-mi continui scenariul de baza visat de acasa,dar gata oricand sa-l modific in functie de evenimente neprevazute,stari de spirit sau mai stiu eu ce surprize ma asteptau. Buuun .Sa vedem ce facem cu ziua 3.
Cred ca ma trezesc . E foarte cald ! Incep sa ma foiesc in cort pe toate partile de parca nu am spatiu ! Dau sacul de dormit jos de pe mine, dau bluza de trening jos.Tot cald ! Ce sa mai dau ?! Deschid ochii pe jumatate (mai mult nu puteam) si ma uit la pantaloni . Sunt deja in boxeri ! Deci nu mai dau jos nimic .Incerc sa deschid ochii de tot si se face tot mai multa.......foarte multa lumina in cort. Pai da.............era ora 10 dimineata, eram pe malul marii , si soarele proiecta toate razele sale pe cortul meu cu dedicatie. Cat crezi ca poti dormi in cort in conditiile astea ?! Oricum nu merita prea multa odihna stiind ce ma astepta afara .Ies din cort, fac cunostinta vizual cu campingul (acum pe lumina), cu vecinii de cort (cehi,sarbi,polonezi,unguri) si cu panorama golfului in toata splendoarea lui si care te imbia spre un singur lucru........baieeee . Ma gandesc ca ar trebui sa ma spal pe fata sa ma trezesc de tot, si ma intreb unde as gasi niste apa repede ! Oare ?! Ba...esti prost ?! ESTI LA MAREE !! Si fara sa-mi pese ca eram in boxeri o iau direct spre mare unde in 20 de secunde faceam deja cunostinta si cu racoreala de dimineata a Adriaticii. Binenteles ca m-a trezit definitiv si deabia acum realizam in ce loc ma aflam, si ce priveliste aveam ,si ce apa albastruie si clara de nici nu mi-am dat seama ca sub picioarele mele mai erau vreo 2-3 metri pana la fund ! Dap, aveam viziunea clara asupra locului unde aterizasem si asupra zilei ce urma . Era cam asa . Cafea, plaja, baie, plaja, baie ,plaja, baie, ceva de mancat, plaja, baie, plaja, si nu in ultimul rand ...........baie pana pe-nserate !
Marturisesc ca in tot acest timp, pana la ultima baie, am reflectat asupra momentului, asupra placerii resimtite si savurate la maxim, asupra locului gasit de mine mai periferic si fara de oameni pe 500 de metri in jurul meu , asupra bucatii de nisip fin special iesita din pietris parca pt mine, si ma gandeam de ce nu s-a lipit de aceasta drumetie si un alt personaj motociclistic, macar unu din toti vitejii de dinainte si de dupa razboi ! As fi avut si eu la cine sa urlu cate un '' Bai cat e de misto !!'' sau ''Aliluia !!'' sau ''Mare e Dumnezeu asta !!'' No, cateodata ma ia valu' ! Va rog sa ma iertati, dar asta e . Numai ei au avut de pierdut la afacerea asta. Poate la anu' !
Ca sa nu va mai plictisesc cu trairile mele ciudate, hai sa mergem ,ca deja e ora 18.00, la o plimbare prin Budva .........perla Muntenegrului ,sa vedem ce ascunde si binenteles sa facem public tot ce vedem, tot ce gustam, alea alea . Ei da . Frumos port , frumos oras cu vegetatia adusa special si la comanda din rai , iar de curatenie si organizare nu mai zic nimic ca par antinationalist !
Uite si cetatea veche ! Splendida si stralucitoare in toate aspectele. Fie arhitectural , fie coloristic, sau diversitatea de terase pt toate gusturile si bisericile pt toate cultele culmea , toate pe 500 mp. Bai, astia se intelegeau de minune intre culte, religii ,nationalitati sau mai stiu eu ce intr-un loc atat de mic si primitor !! De ce m-am nascut in era asta bre ?! Totul a culminat cu faleza de faleza cu iahturi cu tot , unde peste tot mirosea a peste proaspat sau fript in sute de mirodenii pe la terasele fara numar fara numar. La cum miroseau toate specialitatile marine sau alte gateli d'ale lor , mi-au cam zdruncinat efectiv saraca cultura culinara ce posedam ! Of !
Si tot admirand si contempland tot ce puteam eu mi-am dat seama ca in Budva sunt doua tipuri de turisti. Unii care-ti transmit de la o posta ca sunt a 7-a oara aici si savureaza fiecare pas, fiecare terasa, fiecare tip de mancare,fiecare minut petrecut pe faleza, si unii turisti care sunt pt prima data aici si care umbla innebuniti din loc in loc ca si cum nu le-ar ajunge timpul, si cu degetul uitat pe declansatorul de la aparatul foto de cand vin si pana pleaca , pt ca vor sa retraiasca acasa fiecare moment petrecut in concediu ! Pe mine m-am autointitulat turistul ''paparazzi'' care nu vrea sa scape nimic din peisaj dar stand mai deoparte si notand in minte detaliile mai importante .Nu stiu daca am precizat ca Budva e foarte aglomerat in tot sezonul, si pe buna dreptate, pt ca acest orasel nu se poate trece la locuri nebifate ca turist. Acuma, aglomerat sau nu , pt mine sau mai bine zis pt noi mobristii, aglomeratia sau lipsa locurilor de parcare nu prea are relevanta. Poate doar sa dea nastere unui aer sau complex de superioritate fata de soferii disperati ca nu pot ajunge cu masina unde ar vrea ei !? Ei na, imi permit sa ma dau mare in gara mica de data asta, insa acasa bag cel putin 6 zile din 7 in conserva de servici cu tot ''tacamul de oras'' . Lasatima sa ma bucur putin de acest moment,bine ?
Mi-a fost foarte greu sa ma despart de vechea citadela a Budvei si de faleza de unde am privit timp de o ora toate miscarile din micul port colorat de zeci de ambarcatiuni mici,mari,de lux ,dar toate cochete.Parca eram un copil fascinat de ceva nou si stralucitor, si totodata un adult care nu mai stie sa se comporte normal (chiar, cum mai e normal?) din cauza stilului de viata cotidian din ziua de azi, o viata in care pauzele de analiza actiunilor sau chiar de reincarcarea energiei sunt pe undeva pe la 5-10 minute pe zi ! Acum, pot spune dupa mult timp (ceva ani),in acest loc animat, sau aglomerat cum vrei sa-i spui, am avut o ora de ''liniste mentala'' ,aproape ca un artist care sta fara sa se gandeasca la ceva profund si fara incruntarea aia de om ganditor. Parca totul parea simplu si spunea ca viata e ca un spectacol la care platesti din greu pretul biletului dar uiti sa te bucuri de el ! Eu nu sunt nici pe departe un artist sau ceva de genu' . Sunt un om care de obicei vrea sa faca cat mai multe dar nu-i ajunge timpul . Tocmai de aceea intr-o zi normala (cica !), cu o mana conduc, cu una tin telefonul la ureche, cu una tin shaworma in timp ce cu cealalta scriu pe agenda datele primite la telefon !
Bai , eu unul m-am plictisit cat am putut voorbi despre mine, asa ca revenind la poveste , am incalecat pe Cersetor si facandu-mi loc printre sutele de faruri ce tranzitau Budva incerc sa trasez o liniuta rapida pana la camping, unde aveam timp pana ma culc sa reflectez la ziua de azi. Am ajuns in sfarsit la camping printr-o bezna ''deasa'' prin care am cautat cortul cu roata din fata. La cat de aerian eram la ora asta am uitat ca cortul era ancorat cu franghii si cuie prin pamant ,asa ca am incheiat ziua intr-un mod unic ! Roata mea fata a ''combinat'' pe inoptate niste ''coarde'' de cort ce dadeau tarcoale ! Rezultatul.............orgie mobristica pe pozitia culcat lateral dreapta chiar in fata cortului si cu mana stransa pe acceleratie ,de unde si zgomotul de 5000 de turatii, echivalent cu alarma-n camping la 12 noaptea !!! Eu, deschis ochii (nu stiu de ce erau inchisi), tot bezna dar acum cu liniste de mormant, insa cu un miros profund de benzina si iarba , pe care era fata mea lipita de fapt ! Noapte buna .
on the run
A fi tu insuti este arta de a comunica cu tine si cu ceilalti .
Ganduri ...
În rând cu lumea sau în acord cu tine?
miercuri, 16 noiembrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
Ce-a mai ramas din ziua 2........
Asa cum am mai precizat mai devreme aveam de gand ca pana diseara sa vad si Adriatica macar la apusul soarelui , si inainte de a ma caza din nou pe intuneric . Acum as putea sa creez chiar si un tutorial despre cum sa te cazezi la cort pe intuneric, pas cu pas, si in cel mai scurt timp ! Asa ca , dupa un scurt moment de odihna ''a la nea Ion ciobanu'' pe capita de fan, de unde recunosc ca m-am adunat destul de greu (mama ce-as mai fi dormit), reusesc totusi sa ma urnesc din acel loc de basm , insa nu inainte de a lasa totul asa cum am gasit........adica curat . Deci scanez locul la 360 grade in 3D pt a-mi ramane ca amintire pt multi ani de acum incolo, inspir adanc inca odata mirosul de fan si pini care-mi relaxase creierul si curatat plamanii, si cu mintea setata pe valurile Adriaticii incep sa rulez din nou pe canion savurand fiecare curba, ca si cum mi-ar fi ascuns dincolo inca ceva frumos si neasteptat. In mod normal (ceea ce nu mi se potriveste deloc) dupa ceas, ar fi trebuit sa ajung la mare in jur de ora 18-18.30, insa restul de drum parcurs pe canion m-a fortat (si acum nu ma mai mir) sa opresc pentru noi reprize de shooting inca de vreo 20 de ori ! Acum la cate fotografii am facut, se poate numi lejer ''cartografiere'' !
In sfarsit, ma uit la dl GPS si-mi arata ca mai am 20 de km pana in capitala Muntenegrului Podgorica, unde aveam de gand sa-l alimentez pe Cersetor cu benzina iar pe mine cu cafea.
Na ca s-a terminat si Canionul Tara, si apuc sa vad cu greu , chiar in buza canionului o pancarta cu localitatea Podgorica, fara prea mult spectacol (parca intram intr-un sat) , iar imediat la 1 km apare si benzinaria mult asteptata (ultima a fost acu 150 km). Facem plinu la 'toata lumea, platim ca niste cetateni europeni cu cardul in euro (moneda nationala la ei) la un pret decent ca la Romanica (1,26) , si hai sa vedem si noi ce are de aratat unor calatori de tranzit capitala Muntenegrului. Am mers eu pe bulevardul ce traversa Podgorica aprox 5-6 km fara a-mi da seama ca s-a terminat capitala , si n-am vazut mai nimic ! Doua pasaje peste bulevard, doua parcari cu doua magazine , doua giratorii........ah , si era sa uit, un semafor la iesire ! A fost Podgorita ! Bag seama ca era prevazut in legislatia lor sa nu construiasca astia nici o cladire cu mai mult de un etaj, hai maxim doua, daca aveai pile, ca cine stie ce vad turisti trecatori si mai copiaza vre-unul arhitectura lor . Sau poate erau pudici cand ieseau la bronzat pe terase !? Apropo, cred ca Podgorita avea si locuitori........nu mai tin minte ! S-a terminat asa repede ca nici o fotografie n-am apucat sa-i fac.
N-am mers 5 km si eram chiar langa faimosul lac Skadar, lac ce era impartit ''echitabil'' intre Muntenegru si Albania. 75% apartine de Muntenegru, 20% Albania, iar 5% Serbia-Muntenegru !! La prima aparitie lacul s-a prezentat cu un mini-port cu ceva terase dragute si un hotel care parea destul de important pt zona, fapt pt care am si oprit in parcare pt cateva fotografii.
N-am apucat sa fac 2-3 foto ca vad pe un localnic,taximetrist pe langa hotel, ca vine agitat spre mine zicand ''Rumunia , Rumunia , Temesvar , Temesvar "?! Zic, da Rumunia si da Temesvar (vazuse numarul) ! Bai si-ncepe, si turuie in sarbeste de parca eram obligat sa-l si inteleg si sa-i raspund ! Dar printre altele scapa si si ceva localitati, odata Varset (hai ca e de-al meu), a doua oara Moravita (hopa,asta stie ceva) si ultima oara Temesvar (acum respir deja normal). Ma dau plin de admiratie ,si aici folosesc toate gesturile si mimica din dotare, si-l felicit ca are cunostinte despre Romania . Eh, dar cand incepe iar si mai zice si de doua strazi si doua piete din Timisoara renumite prin anii '90, incep sa trag concluzia clara ca lumina zilei ca asta dupa Revolutie a facut bisnita la Timisoara cu tigari Veekend si Vek, cu guma Turbo si ceasuri cu 7 melodii, sau cu Vegeta si blugi Piramid !! Acum stau sa-mi aduc aminte daca nu cumva am furat ceva de la el p-atunci ! Am vrut sa zic cumparat ! Mi-am zis in minte ca daca ma scapa sa-i spun ceva ce stiu si eu de Serbia nu mai scap de el vreo ora pe putin, asa ca ma uit ingrijorat la ceas si-l intreb ''Budva, kolko km?'' Omul s-a prins ca bat spre despartire, s-a schimbat putin la fata si-mi explica ca daca merg prin tunel am 25 km iar daca o iau prin munti cam 40 km. Atunci incerc sa-i spun si eu in 4 limbi de ma dureau mainile ca ma grabesc s-ajung pe zi la punctul de cazare (aratandui spre cort), si-mi pun si casca pe cap dandu-i de inteles ca trebuie sa cam plece si el....ca poate-l retin de la vreo cursa ! Incurcat putin de intreruperea mea brusca imi ureaza pe sarbo-albanezo-englezeasca un ''dobro nustiucum'' si ma incurajeaza cu un ''Rumunia good'' , ceea ce suna destul de bine pt ospitalitatea muntenegreana ce ma astepta zilele urmatoare ! Urez si eu ''laku noc, auf wiedersehen, papapapa'' si trag de acceleratie brutal sa ma desprind oadata din acel loc si sa pot masura lacul din priviri cam cat e de mare. Acuma, lacul era mare si pe harta, dar aici parea ca nu are capeti. Oricum n-am apucat sa-l studiez prea mult pt ca deja se bifurca drumul pe cele doua variante , tunelul sau trecatoarea prin munti, unde am luat decizia normala,de bun simt sa merg prin munti chiar daca era mai lung drumul. Ca doar nu era sa aleg tunelul de 11 km (dupa spusele sarbului) in linie dreapta si pe intuneric ! Am ales inspirat pt ca drumul era spectaculos prin serpentine cu ace de par unde puteai merge doar cu 5km/h, si unde diferentele de nivel erau asa de mari ca ofereau vederi panoramice superbe. Pe aici l-am obosit pe Cersetor la maxim zic eu, mergand in viteza 1 si 2 aproape 15 km in forta pe drum cu dificultate mare pana pe creasta muntelui. Chiar am crezut ca pana si racirea pe aer aici isi va arata limitele la supraincalzire, dar nu. Cersetorul mi-a arata ceea ce nu stiam despre el pana acum, si anume ca daca-l scoti la drum lung abia atunci se simte in largul lui si nu te lasa la greu !
Asa ca amandoi ''ne simtem bine' si drept rasplata increderii ce o aveam unul in altul, iata ca la coborarea pe cealalta parte aveam o alta panorama diferita 100% de cele de pana acum...............Marea Adriaticaaaaa !!
Acuma, mah..........afara erau cam 31 de grade cu soare plin, pe Cersetorul infierbantat erau cam 45 de grade, iar la orizont la capatul drumului in vale, se gasea binemersi o plaja goala cu o apa albastra ce te racorea doar privind-o ! Oare ce imagine aveam eu acum in minte ?! Sa ma dezbrac cand ajung pe plaja, sau sa ma arunc direct imbracat ?! In mintea mea auzeam deja cum sfaraie hainele pe mine la contactul cu apa.
Ma aflam in transa cu scenariul asta , cand , m-am trezit ca ies usor de pe drum si ratez la milimetru o tufa meseriasa de spini uscati de stepa ! Noroc ca Cersetorul e foarte manevrabil si m-a scos si de data asta de la eventuale pansamente si leucoplasturi .Mersi frumos ! Iata-ma ajuns la prima plaja ce o avea pe ''Fata Morgana'', dar nu stiu ce s-a intamplat ca am trecut instant pe pilot automat si n-am mai oprit aici pentru ca logica ceasului meu spunea ca oricum ajung sa ma cazez noaptea, dar macar sa mai apuc sa ma vada la fata proprietariii campingului inainte sa se culce. Asta ca sa nu am ceva surprize din prima noapte.
Este ora 19.30 si rulez pe coasta Adriaticii spre Budva . Ce poate fi mai frumos pt orice calator ce iubeste drumetia motorizata decat un drum cu munti in stanga si munti in dreapta ? Ei bine, coasta Adriaticii... cu munti in dreapta si marea in stanga , si cu soarele la apus ! Va puteti imagina o clipa ? ...............Bai ,esti nebun ?! As veni in fiecare seara la apus sa dau o tura pe coasta, si nu m-as satura ! E vis ! E realitate ! Aici raman !!
Despre Budva vorbim a 3-a zi. Acum e ora 21.00, sunt deja cazat, cu cortul si catrafusele montate. Am si un gratarel cu garnitura specific locului la burdihan de la cea mai de pe plaja terasa , stau cu picioarele in mare si sorb cu placere o Niksic plus una rezerva (cine stie cunoaste,daca nu ,google). Imi fac siesta pe un sezlong , cu burta la..........luna. Ora 22.30. Erau deja toate visele adunate la un loc ! Eram eu si cu mine, si ne simteam exceptional !
Asa cum am mai precizat mai devreme aveam de gand ca pana diseara sa vad si Adriatica macar la apusul soarelui , si inainte de a ma caza din nou pe intuneric . Acum as putea sa creez chiar si un tutorial despre cum sa te cazezi la cort pe intuneric, pas cu pas, si in cel mai scurt timp ! Asa ca , dupa un scurt moment de odihna ''a la nea Ion ciobanu'' pe capita de fan, de unde recunosc ca m-am adunat destul de greu (mama ce-as mai fi dormit), reusesc totusi sa ma urnesc din acel loc de basm , insa nu inainte de a lasa totul asa cum am gasit........adica curat . Deci scanez locul la 360 grade in 3D pt a-mi ramane ca amintire pt multi ani de acum incolo, inspir adanc inca odata mirosul de fan si pini care-mi relaxase creierul si curatat plamanii, si cu mintea setata pe valurile Adriaticii incep sa rulez din nou pe canion savurand fiecare curba, ca si cum mi-ar fi ascuns dincolo inca ceva frumos si neasteptat. In mod normal (ceea ce nu mi se potriveste deloc) dupa ceas, ar fi trebuit sa ajung la mare in jur de ora 18-18.30, insa restul de drum parcurs pe canion m-a fortat (si acum nu ma mai mir) sa opresc pentru noi reprize de shooting inca de vreo 20 de ori ! Acum la cate fotografii am facut, se poate numi lejer ''cartografiere'' !
In sfarsit, ma uit la dl GPS si-mi arata ca mai am 20 de km pana in capitala Muntenegrului Podgorica, unde aveam de gand sa-l alimentez pe Cersetor cu benzina iar pe mine cu cafea.
Na ca s-a terminat si Canionul Tara, si apuc sa vad cu greu , chiar in buza canionului o pancarta cu localitatea Podgorica, fara prea mult spectacol (parca intram intr-un sat) , iar imediat la 1 km apare si benzinaria mult asteptata (ultima a fost acu 150 km). Facem plinu la 'toata lumea, platim ca niste cetateni europeni cu cardul in euro (moneda nationala la ei) la un pret decent ca la Romanica (1,26) , si hai sa vedem si noi ce are de aratat unor calatori de tranzit capitala Muntenegrului. Am mers eu pe bulevardul ce traversa Podgorica aprox 5-6 km fara a-mi da seama ca s-a terminat capitala , si n-am vazut mai nimic ! Doua pasaje peste bulevard, doua parcari cu doua magazine , doua giratorii........ah , si era sa uit, un semafor la iesire ! A fost Podgorita ! Bag seama ca era prevazut in legislatia lor sa nu construiasca astia nici o cladire cu mai mult de un etaj, hai maxim doua, daca aveai pile, ca cine stie ce vad turisti trecatori si mai copiaza vre-unul arhitectura lor . Sau poate erau pudici cand ieseau la bronzat pe terase !? Apropo, cred ca Podgorita avea si locuitori........nu mai tin minte ! S-a terminat asa repede ca nici o fotografie n-am apucat sa-i fac.
N-am mers 5 km si eram chiar langa faimosul lac Skadar, lac ce era impartit ''echitabil'' intre Muntenegru si Albania. 75% apartine de Muntenegru, 20% Albania, iar 5% Serbia-Muntenegru !! La prima aparitie lacul s-a prezentat cu un mini-port cu ceva terase dragute si un hotel care parea destul de important pt zona, fapt pt care am si oprit in parcare pt cateva fotografii.
N-am apucat sa fac 2-3 foto ca vad pe un localnic,taximetrist pe langa hotel, ca vine agitat spre mine zicand ''Rumunia , Rumunia , Temesvar , Temesvar "?! Zic, da Rumunia si da Temesvar (vazuse numarul) ! Bai si-ncepe, si turuie in sarbeste de parca eram obligat sa-l si inteleg si sa-i raspund ! Dar printre altele scapa si si ceva localitati, odata Varset (hai ca e de-al meu), a doua oara Moravita (hopa,asta stie ceva) si ultima oara Temesvar (acum respir deja normal). Ma dau plin de admiratie ,si aici folosesc toate gesturile si mimica din dotare, si-l felicit ca are cunostinte despre Romania . Eh, dar cand incepe iar si mai zice si de doua strazi si doua piete din Timisoara renumite prin anii '90, incep sa trag concluzia clara ca lumina zilei ca asta dupa Revolutie a facut bisnita la Timisoara cu tigari Veekend si Vek, cu guma Turbo si ceasuri cu 7 melodii, sau cu Vegeta si blugi Piramid !! Acum stau sa-mi aduc aminte daca nu cumva am furat ceva de la el p-atunci ! Am vrut sa zic cumparat ! Mi-am zis in minte ca daca ma scapa sa-i spun ceva ce stiu si eu de Serbia nu mai scap de el vreo ora pe putin, asa ca ma uit ingrijorat la ceas si-l intreb ''Budva, kolko km?'' Omul s-a prins ca bat spre despartire, s-a schimbat putin la fata si-mi explica ca daca merg prin tunel am 25 km iar daca o iau prin munti cam 40 km. Atunci incerc sa-i spun si eu in 4 limbi de ma dureau mainile ca ma grabesc s-ajung pe zi la punctul de cazare (aratandui spre cort), si-mi pun si casca pe cap dandu-i de inteles ca trebuie sa cam plece si el....ca poate-l retin de la vreo cursa ! Incurcat putin de intreruperea mea brusca imi ureaza pe sarbo-albanezo-englezeasca un ''dobro nustiucum'' si ma incurajeaza cu un ''Rumunia good'' , ceea ce suna destul de bine pt ospitalitatea muntenegreana ce ma astepta zilele urmatoare ! Urez si eu ''laku noc, auf wiedersehen, papapapa'' si trag de acceleratie brutal sa ma desprind oadata din acel loc si sa pot masura lacul din priviri cam cat e de mare. Acuma, lacul era mare si pe harta, dar aici parea ca nu are capeti. Oricum n-am apucat sa-l studiez prea mult pt ca deja se bifurca drumul pe cele doua variante , tunelul sau trecatoarea prin munti, unde am luat decizia normala,de bun simt sa merg prin munti chiar daca era mai lung drumul. Ca doar nu era sa aleg tunelul de 11 km (dupa spusele sarbului) in linie dreapta si pe intuneric ! Am ales inspirat pt ca drumul era spectaculos prin serpentine cu ace de par unde puteai merge doar cu 5km/h, si unde diferentele de nivel erau asa de mari ca ofereau vederi panoramice superbe. Pe aici l-am obosit pe Cersetor la maxim zic eu, mergand in viteza 1 si 2 aproape 15 km in forta pe drum cu dificultate mare pana pe creasta muntelui. Chiar am crezut ca pana si racirea pe aer aici isi va arata limitele la supraincalzire, dar nu. Cersetorul mi-a arata ceea ce nu stiam despre el pana acum, si anume ca daca-l scoti la drum lung abia atunci se simte in largul lui si nu te lasa la greu !
Asa ca amandoi ''ne simtem bine' si drept rasplata increderii ce o aveam unul in altul, iata ca la coborarea pe cealalta parte aveam o alta panorama diferita 100% de cele de pana acum...............Marea Adriaticaaaaa !!
Acuma, mah..........afara erau cam 31 de grade cu soare plin, pe Cersetorul infierbantat erau cam 45 de grade, iar la orizont la capatul drumului in vale, se gasea binemersi o plaja goala cu o apa albastra ce te racorea doar privind-o ! Oare ce imagine aveam eu acum in minte ?! Sa ma dezbrac cand ajung pe plaja, sau sa ma arunc direct imbracat ?! In mintea mea auzeam deja cum sfaraie hainele pe mine la contactul cu apa.
Ma aflam in transa cu scenariul asta , cand , m-am trezit ca ies usor de pe drum si ratez la milimetru o tufa meseriasa de spini uscati de stepa ! Noroc ca Cersetorul e foarte manevrabil si m-a scos si de data asta de la eventuale pansamente si leucoplasturi .Mersi frumos ! Iata-ma ajuns la prima plaja ce o avea pe ''Fata Morgana'', dar nu stiu ce s-a intamplat ca am trecut instant pe pilot automat si n-am mai oprit aici pentru ca logica ceasului meu spunea ca oricum ajung sa ma cazez noaptea, dar macar sa mai apuc sa ma vada la fata proprietariii campingului inainte sa se culce. Asta ca sa nu am ceva surprize din prima noapte.
Este ora 19.30 si rulez pe coasta Adriaticii spre Budva . Ce poate fi mai frumos pt orice calator ce iubeste drumetia motorizata decat un drum cu munti in stanga si munti in dreapta ? Ei bine, coasta Adriaticii... cu munti in dreapta si marea in stanga , si cu soarele la apus ! Va puteti imagina o clipa ? ...............Bai ,esti nebun ?! As veni in fiecare seara la apus sa dau o tura pe coasta, si nu m-as satura ! E vis ! E realitate ! Aici raman !!
Despre Budva vorbim a 3-a zi. Acum e ora 21.00, sunt deja cazat, cu cortul si catrafusele montate. Am si un gratarel cu garnitura specific locului la burdihan de la cea mai de pe plaja terasa , stau cu picioarele in mare si sorb cu placere o Niksic plus una rezerva (cine stie cunoaste,daca nu ,google). Imi fac siesta pe un sezlong , cu burta la..........luna. Ora 22.30. Erau deja toate visele adunate la un loc ! Eram eu si cu mine, si ne simteam exceptional !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)